Afacerea Vânătoarea. Cât costă pasiunea de a ucide: mercurialul la cerb, urs sau mistreţ împuşcat
Data: 09-10-2019
Vânătoarea nu este un sport pe care-l poate practica oricine. Este nevoie de calm şi pasiune, dar şi de sume importante de bani. Şi nu numai pentru echipament, ci şi pentru partida de vânătoare propriu-zisă. Iar taxele sunt pe măsura speciilor vânate, de cele mai multe ori de ordinul miilor de euro.

Cei care practică acest sport plătesc doar pentru arme între 1.000 de lei şi câteva zeci de mii de euro, în funcţie de marcă şi de calibru. În plus, vânătorii au nevoie şi de vestimentaţia adecvată. Un echipament (jachetă şi pantaloni) costă în jur de 1200 de lei, iar preţul bocancilor începe de la 500 de lei şi ajunge până la 5.000 de lei dacă sunt dotaţi cu electrozi de căldură.

Pe de altă parte, taxele percepute de asociaţiile de vânătoare sunt percepute anual, cotizaţiile fiind cuprinse între 1.000 şi 2.000 de lei. Aceste tarife diferă de la stat, la privat şi cuprind vânătorile colective la mistreţ, vulpe, iepuri sau păsări. Cei care doresc să obţină o autorizaţie individuală de vânătoare trebuie să achite de la 25 până la 8.000 de euro, în funcţie de animalul vânat. Grosul banilor care trebuie daţi abia acum apare: după fiecare partidă de vânătoare, pasionaţii vor plăti până la 7.000 de euro pentru un exemplar de urs şi chiar un maxim de 8.000 de euro pentru un cerb.

Pe lângă tarifele de împuşcare, care sunt exprimate în euro/piesă, asociaţiile/ocoalele silvice percep tarife şi pentru fiecare animal rănit, dar nerecuperat, cuprinse între 15 euro şi 1.000 euro, dar şi tarife pentru fiecare foc greşit, între 5 şi 1.000 de euro, în funcţie de specimen. Alte sume sunt încasate de stat, prin intermediul autorităţilor locale, şi pentru fiecare gram în plus al trofeului, cum este cazul căpriorului: se percep câte 3 euro pentru fiecare 10 grame care depăşesc cele 300 de grame considerate drept standarul minim, ajungând la 20 de euro pentru fiecare 10 grame care depăşesc masa de 550 grame a trofeului.

Tarifele reduse din 2007 au majorat semnificativ încasările Romsilva

În anul 2007, Legea fondului cinegetic a fost modificată, fiind redus tariful pentru fiecare specie de vânat. În sprijinul acţiunii lor, iniţiatorii au susţinut că, din cauza preţurilor mult prea mari, asociaţiile vânătoreşti nu-şi mai puteau închiria proprietăţile care prezentau interes pentru pasionaţii de vânătoare. Alt motiv pentru care, susţineau guvernanţii, se impunea schimbarea legii este faptul că fondul cinegetic nu mai putea fi lăsat doar la dispoziţia străinilor sau a celor cu bani. A urmat o explozie de încasări. Potrivit datelor INS, sumele minime încasate de organizaţiile de vânătoare, Romsilva etc. S-au ridicat în 2007 la 15,7 milioane de euro, valoare la care se adaugă taxa pentru organizare şi eventual închirierea armei.

Început din lunile aprilie – mai, sezonul de vânătoare a adus încasări frumoase, numai pentru împuşcarea celor 103.000 de iepuri de câmp percepându-se minimum 2,6 milioane de euro, iar pentru cele aproape 70.000 de raţe sălbatice, minimum 5,24 milioane de euro. Din categoria mamiferelor, în afara iepurelui de câmp, cele mai vânate animale au fost vulpile – 19.500 de bucăţi, valoarea minimă încasată pentru acestea ridicându-se la 487.500 de euro (la un preţ de 25 de euro pe bucată), sumă care poate fi dublată în funcţie de greutatea vânatului (maximum perceput este de 50 euro per bucată).

De peste şase ori mai mult s-a încasat însă pentru mistreţ, suma minimă plătită de vânători pentru împuşcarea celor 12.700 de animale fiind 3,2 milioane de euro (la un tarif de împuşcare de 250 de euro pe animal), sumă care poate fi triplată în funcţie de masa acestuia (maximum perceput este de 750 de euro pentru fiecare mistreţ). În ceea ce priveşte păsările, în afara raţei sălbatice, cele mai vânate au fost fazanul, cu peste 53.500 de bucăţi, pentru care s-au încasat doar 321.000 de euro, şi guguştiucul, cu aproximativ 39.000 de bucăţi, pentru care pasionaţii au plătit un minimum de aproape două milioane de euro.

Romsilva a vândut 300 de tone de carne de vânat în 2018

Potrivit raportului de activitate al Romsilva pe anul 2018, cele 41 de direcţii silvice subordonate şi-au depăşit cu mult planul de vânzare a cărnii de vânat, de la o prognoză de 194,3 tone, la aproape 300 de tone. Pentru aceste cantităţi, scoase pe piaţă de toate cele 41 de direcţii silvice, statul a încasat aproape 2,5 milioane de lei.

În ce priveşte vânatul viu, Romsilva îşi planificase recoltarea a 30.000 de exemplare, reuşind însă să realizeze anul trecut recoltarea a aproape 40.000 de bucăţi. Sumele încasate de doar trei direcţii ale Romsilva – Giurgiu, Prahova şi Timiş - sunt de aproape 1,2 milioane de lei. Aproape toată suprafaţa României este divizată în fonduri cinegetice (21.966.355 ha). Dintr-un total de 2.151 fonduri cinegetice, 306 sunt gestionate de către Regia Naţională a Pădurilor, din care 8 fonduri cinegetice fiind destinate cercetării.

Rezervaţiile pentru conservarea resurselor genetice au fost desemnate pentru carnivorele mari (7), cerb comun (3), zimbru (2) şi ca zone de iernare pentru păsări (2). Cele mai multe fonduri cinegetice sunt gestionate de către asociaţii de vânători afiliate la Asociaţia Generală a Vânătorilor. De asemenea, există şi câteva fonduri cinegetice gestionate de asociaţii de vânători neasociate la AGV.

Crescătorii de vânat şi complexuri de vânătoare

În România există 18 complexuri de vânătoare unde speciile de interes vânătoresc sunt ţinute pentru vânătoare. În unele complexuri sunt deţinute specii sau diferite subspecii şi varietăţi alohtone, ce pot afecta fauna sălbatică naturală în cazul în care scapă în sălbăticie. Dincolo de problemele legate de drepturile animalelor, în mare măsură existenţa acestor ţarcuri poate diminua presiunea vânătorii asupra speciilor din sălbăticie, mulţi vânători preferând modalităţi mai uşoare de vânătoare.

2.150 euro pe vânător pentru un pachet complet de vânătoare

Vânătoarea este extrem de profitabilă şi pentru organizatorii din domeniul privat, firmele de profil întrecându-se în a oferi pachete care cuprind de la cazare şi pensiune completă, până la transportul la şi de la aeroport către fondul de vânătoare. Spre exemplu, pentru o partidă de vânătoare în perioada 1 septembrie – 15 decembrie 2019, la capra neagră, organizatorii percep între 950 euro şi 2.150 euro pentru fiecare vănător.

Pachetul cuprinde între 2 şi 5 zile de vânătoare, cu 3 până la 6 nopţi de cazare în cabane, moteluri sau pensiuni turistice; cină în prima noapte sau pensiune completă, inclusiv băuturi alcoolice, sucuri şi cafea; transport la şi de la aeroport spre fondul de vănâtoare; translator/traducător; asistenţă pe toată perioada partidei de vânătoare; amenajarea terenului de vânătoare (corturi camuflaj şi foişoare cu încălzire iarna); câini pentru scoaterea, preluarea şi hăituirea vânatului, copoi şi jagd terrier; invitaţie, acte, permis de vânătoare pe teritoriul României. Tariful nu include trofeul şi nici taxa pentru piesele rănite şi nerecuperate sau cele pentru foc greşit.